Vara, trafic bară la bară, asfalt încins, iar din gurile de ventilație ale mașinii tale, în loc de răcoarea salvatoare, adie un aer ușor cald și umed. Îți sună cunoscut? Un sistem de climatizare defect nu înseamnă doar disconfort, ci și o reducere a timpului de reacție a șoferului din cauza supraîncălzirii, reprezentând un pericol real pe drum. Mulți cred că „reîncărcarea climei” este o procedură de rutină, la fel ca umflarea anvelopelor. Dar, în realitate, sistemul de aer condiționat este un circuit ermetic, iar dacă freonul a dispărut, înseamnă că există o problemă. Despre acest lucru discutăm în continuare pe iAutoRO.com.
Anatomia răcorii: de ce „fuge” freonul?
Înainte de a merge la service, merită să înțelegem fizica procesului. Aerul condiționat auto funcționează în condiții grele: vibrații, schimbări de temperatură, substanțe chimice de pe drum. Spre deosebire de frigiderul de acasă, unde toate conductele sunt sudate, la mașină există multe conexiuni filetate cu garnituri de cauciuc (O-ring). Cu timpul, cauciucul își pierde elasticitatea, iar gazul începe să se scurgă.
Norma de pierdere: Producătorii admit o scurgere naturală a freonului de până la 10-15% pe an pentru mașinile mai vechi. Dar dacă sistemul încetează să mai răcească după câteva luni – aceasta este deja o gaură care trebuie găsită.
Încărcarea instalației de climatizare: algoritmul corect
Dacă vedeți pe marginea drumului băieți cu o butelie și un cântar, care se oferă să „bage freon în 5 minute” – fugiți. Încărcarea corectă a aerului condiționat este un proces tehnologic complex, care nu poate fi executat calitativ fără o stație automată.
Etapele întreținerii profesionale:
- Recuperarea vechiului agent frigorific. Stația extrage resturile de gaz și, foarte important, separă uleiul uzat de acesta. Cântărirea gazului recuperat permite înțelegerea amplorii scurgerii.
- Vidarea. O etapă critică. Stația creează un vid profund în sistem timp de 15-30 de minute. Acest lucru este necesar nu doar pentru verificarea etanșeității, ci și pentru eliminarea umezelii. Apa în sistem este moartea compresorului (se formează acid și gheață).
- Testul de etanșeitate (vacuum). Dacă vidul nu se menține, stația va opri procesul. Dar țineți minte: vidul nu va arăta microfisurile din furtunurile de cauciuc, care se deschid doar sub presiune.
- Adăugarea uleiului și a colorantului UV. Împreună cu freonul, în sistem se adaugă un ulei special (PAG sau POE pentru electrice) pentru lubrifierea compresorului.
- Încărcarea. Se pompează greutatea de freon strict definită de fabrică (cu precizie de un gram).
Important: Nu acceptați niciodată completarea „ochiometrică” după presiunea manometrelor. Presiunea depinde de temperatura aerului, de gradul de murdărie al radiatoarelor și de turația motorului. Doar greutatea garantează funcționarea corectă.
Căutarea pierderilor de freon: metode și eficiență
Cea mai mare problemă a proprietarului de mașină este să găsească locul pe unde dispare răcoarea. Diagnosticarea climei auto se poate transforma într-o aventură. Să analizăm principalele metode de căutare.
| Metoda | Cum funcționează | Avantaje | Dezavantaje |
|---|---|---|---|
| Inspecția vizuală | Căutarea petelor de ulei la îmbinări și pe radiator. | Gratuit și rapid. | Se văd doar scurgerile mari. |
| Ultraviolet (colorant UV) | În sistem se adaugă luminofor, se luminează cu lampa UV. | Arată precis locul scurgerii (strălucește verde). | Necesită timp (trebuie să circulați), nu se vede în locurile ascunse (evaporator). |
| Detector electronic („Sniffer”) | Aparatul reacționează la moleculele de halogeni. | Sensibilitate ridicată, nu trebuie încărcat sistemul. | Poate reacționa la vaporii de benzină sau lichid de parbriz, vântul încurcă. |
| Testare cu azot | Sistemul este presurizat cu azot la 15-20 bari. | Cea mai eficientă metodă. Găsește găurile care se deschid doar sub presiune. | Necesită echipament special, mai scumpă decât diagnosticarea obișnuită. |
Cel mai complicat caz este coroziunea evaporatorului (radiatorul care stă sub bord în habitaclu). Pentru a-l vedea, adesea trebuie demontată jumătate din interior. Simptome: miros de „chimicale” în salon la pornire sau o peliculă grasă pe parbriz pe interior.
De ce este important să întrețineți mașina complex?
Sistemul de climatizare este strâns legat de alte componente. De exemplu, un radiator principal al motorului înfundat va duce la supraîncălzirea condensatorului (radiatorul de climă), ceea ce va crește presiunea în sistem până la valori de avarie. Acest lucru poate sparge furtunurile sau distruge compresorul.
În plus, la reparații serioase ale trenului de rulare, adesea trebuie demontate elemente ale cadrului motor, pe unde pot trece conductele de aer condiționat. De aceea, când planificați o vizită la service, e mai bine să îmbinați utilul cu plăcutul. De exemplu, în timp ce mecanicii fac geometria roților: cum să menții anvelopele și stabilitatea direcției, puteți cere să verifice starea conductelor de aer condiționat care trec pe sub mașină – acestea suferă adesea din cauza pietrelor și a limitatoarelor de viteză.
R134a vs R1234yf: bătălia generațiilor
Mult timp standardul a fost freonul R134a. Este ieftin, eficient și sigur pentru om (deși dăunător pentru stratul de ozon). Totuși, din 2017 toate mașinile noi în Europa sunt încărcate cu gazul R1234yf. Este ecologic (se descompune în atmosferă în 11 zile), dar are două minusuri mari:
- Prețul: Este de 10-15 ori mai scump decât analogul vechi.
- Inflamabilitatea: În anumite condiții se poate aprinde.
La service-urile „de garaj” vi se poate propune să încărcați R134a ieftin într-un sistem proiectat pentru 1234yf. Nu acceptați niciodată! Acestea necesită uleiuri diferite, iar o astfel de „economie” poate duce la griparea compresorului care costă mii de lei. Apropo, dacă a venit vorba despre materiale de lubrifiere și specificații, vă recomandăm să citiți articolul despre cât de important este schimbul uleiului 0w-20 și al filtrelor, intervale, norme, trucuri, deoarece principiul alegerii lichidelor speciale pentru mașinile moderne este peste tot același: respectarea strictă a recomandărilor fabricii.
5 semne că încearcă să vă păcălească la service
Piața serviciilor de încărcare a aerului condiționat auto este plină de amatori. Iată o listă de verificare care vă va ajuta să economisiți banii:
- Lipsa pompei de vid. Dacă pur și simplu vi se conectează o butelie și se uită la acele ceasurilor – plecați de acolo.
- „Încărcare” fără ulei. La orice scurgere, o parte din ulei iese împreună cu gazul. Acesta trebuie completat.
- Ignorarea spălării radiatoarelor. Dacă între radiatoare este o „pătură” de puf și mizerie, nicio încărcare nu va ajuta – comprsorul se va opri din cauza supraîncălzirii. Un mecanic onest va propune mai întâi spălarea radiatoarelor.
- Diagnosticarea „după ureche”. Scurgerile nu se caută cu urechile, ci cu aparatele.
- Propunerea „completăm și vedem după”. Aceasta este cea mai populară metodă de a vă vinde freon de două ori. Întâi au completat, a ieșit într-o săptămână, ați venit din nou. Întâi – căutarea pierderilor de freon, apoi – încărcarea.
Trucuri pentru exploatare
Ca sistemul să trăiască mai mult, respectați reguli simple. Porniți aerul condiționat cel puțin o dată pe lună iarna (într-o parcare încălzită sau la spălătorie), pentru a dispersa uleiul prin sistem și a lubrifia garniturile de cauciuc. Schimbați regulat filtrul de habitaclu – un filtru înfundat reduce fluxul de aer și forțează ventilatorul.
Și nu uitați: temparatura confortabilă în habitaclu nu este un lux, ci o condiție pentru siguranța șoferului. Nu așteptați călduri de +35 de grade, verificați sistemul din timp.
Concluzii
Reparația sistemului de climatizare nu este locul unde merită să faceți economii, apelând la meșteri „de garaj”. Sistemele moderne de climatronic sunt complexe, pretențioase la curățenie și la precizia dozării componentelor. Alegeți service-uri care au stații profesionale automate, analizoare de gaz și echipament pentru testarea cu azot. Da, costă mai mult decât o „încărcare la marginea drumului”, dar zgârcitul plătește de două ori – mai ales când vine vorba de înlocuirea unui compresor gripat.
